Iată cum puteți rămâne protejați.
Dacă pielea sănătoasă și strălucitoare este obiectivul dumneavoastră, atunci trebuie să știți că expunerea prelungită la soare este inamicul, din cauza efectelor dăunătoare pe care le are lumina UV. Dar despre lumina albastră ce putem spune? Trebuie să vă faceți griji pentru că are efecte neplăcute asupra pielii?
Conform cercetărilor recente, lumina albastră – precum este cea emisă de numeroase dispozitive – poate declanșa reacții la nivelul pielii, care pot duce la semne de îmbătrânire și hiperpigmentare.
Mai mult ca sigură că nu vă doriți să auziți asta, în special atunci când intenționați să stați în fața ecranelor de tot felul în următoarea perioadă, așadar ne-am gândit să vă ajutăm cu explicații despre ce poate face lumina albastră pielii și despre cum puteți rămâne protejați.
Ce este exact lumina albastră?
Când vorbim despre efectele dăunătoare ale luminii asupra pielii, vorbim de obicei despre lumina ultravioletă, în special despre razele UVB și UVA. Acestea ocupă lungimi de undă de lumină pe care nu le putem vedea. Mai exact, UVB există între 280 și 315 nanometri (nm), în timp ce UVA există între 315 și 400 nm, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Știm că atât razele UVB, cât și UVA pot dăuna pielii. În mod tradițional, se credea că razele UVB au cauzat, în primul rând, leziuni ale pielii, care au contribuit la dezvoltarea cancerului de piele, în timp ce razele UVA cauzau, în principal, mai multe tipuri estetice de deteriorare a pielii, cum ar fi ridurile premature și petele de piele.
Dar acum știm că expunerea la ambele tipuri de raze UV poate contribui la creșterea riscului de dezvoltare a cancerului de piele, așadar este foarte important să folosiți întotdeauna, când vă expuneți la soare, o protecție solară adecvată, cu spectru larg, care vă poate proteja împotriva ambelor tipuri de raze (aveți grijă, indicele SPF înscris pe produsele de protecție solară, are în vedere doar protecția UVB, protecția UVA fiind rareori menționată).
Pe de altă parte, lumina vizibilă este partea din spectrul luminii care este, ei bine, vizibilă. Deci o putem vedea! Cei mai mulți dintre noi putem vedea lungimi de undă cuprinse între aproximativ 380 și 700 nm. Și lumina albastră este exact asta – lumină care este albastră (chiar dacă poate nu pare întotdeauna ca fiind albastră) și care atinge aproximativ 400 până la 490 nm.
Deși poate nu acordăm foarte multă atenție luminii vizibile, un corp de cercetări emergente sugerează faptul că acest tip de lumină, inclusiv lumina albastră, poate provoca, de asemenea, leziuni ale pielii. În special, unele studii sugerează că poate provoca sau agrava semnele de îmbătrânire și hiperpigmentare, în special melasma.
Cea mai mare și mai intensă sursă de lumină vizibilă și UV din viața noastră este soarele, motiv pentru care este important să vă protejați de soare tot timpul, chiar și atunci când norii acoperă cerul, recomandă OMS. Însă dispozitivele dumneavoastră – laptopurile, telefoanele, televizoarele, tabletele etc. – produc și ele lumină albastră.
Dacă expunerea la aceste surse de lumină albastră reprezintă sau nu un risc pentru deterioarea pielii nu este în totalitate o dezbatere încheiată. Dar, având în vedere că mulți dintre noi petrecem ore în șir înconjurați de aceste surse de lumină, în special în ultima vreme, ideea că ne pot provoca probleme ale pielii nu este tocmai liniștitoare.
Lumina albastră poate provoca riduri și hiperpigmentare?
Din păcate, aceasta nu este o întrebare la care putem răspunde ușor. Până în prezent, cea mai mare parte a cercetărilor efectuate în acest domeniu, a fost realizată în cadrul studiilor de laborator, privind cercetarea celulelor sau a mostrelor de piele. Există și câteva studii efectuate pe oameni, însă, în general, acestea sunt de o anvergură mai mică.
Ce știm este că, în anumite condiții, expunerea la lumină albastră poate avea un efect asupra pielii. De exemplu, într-un studiu publicat în anul 2006, cercetătorii au analizat modul în care diferite tipuri de lumină ar putea avea impact asupra pielii.
Ei au expus probe de piele (doar de la subiecți de culoare albă) la lumină, în lungimi de undă sub și peste 400 nm, simulând lumina UV și, respectiv, lumina vizibilă. Este important de menționat faptul că intensitatea luminii din acest studiu a fost menită să reproducă soarele, nu dispozitivele electronice pe care le folosim în fiecare zi.
Cercetătorii au măsurat cantitatea de radicali liberi produși de piele ca răspuns la expunerea la lumină. De asemenea, au analizat măsura în care o protecție solară ar putea proteja pielea de formarea radicalilor liberi.
Rezultatele lor au arătat că atât lumina UV, cât și cea vizibilă pot declanșa formarea de radicali liberi în stratul de piele. Dar lumina vizibilă a produs un efect mai mic decât lumina UV. Cercetătorii au calculat că aproximativ o treime din radicalii liberi au fost produși de expunerea la lumină vizibilă.
În cantități suficient de mari, acest tip de stres oxidativ (producerea de radicali liberi) poate duce la semne premature de îmbătrânire și alte tipuri de leziuni ale pielii. Și pentru că protecția UVA a multor protecții solare nu ne protejează împotriva a ceva mai mare de aproximativ 380 nm, ar trebui să fim ușor îngrijorați.
De fapt, alte cercetări au arătat că stresul oxidativ indus de lumina albastră stabilește o serie de alte reacții care pot duce la degradarea colagenului din piele.
Există însă anumite limitări evidente ale acestui studiu. Cea mai evidentă limită este dată de faptul că acestea sunt doar mostre de piele analizate într-un laborator, nu participanți adevărați. Deci nu este sigur că aceste rezultate vor fi reproduse cu o ființă umană reală.
Acesta este un motiv pentru care câteva studii mai recente, inclusiv unul publicat în 2010, sunt atât de importante. Acest studiu a implicat 22 de participanți cu o gamă largă de tonuri de piele (doi au avut tipul II de piele Fitzpatrick, adică au avut piele mai deschisă la culoare, în timp ce 20 aveau tipul IV până la VI, ceea ce înseamnă că avea pielea mai închisă la culoare).
Cercetătorii au expus partea inferioară a participanților atât la lumina UV, cât și la lumina vizibilă de șapte ori, pe o perioadă de două săptămâni. Din nou, doza de expunere la lumină folosită în acest studiu a fost cam cea pe care o obțineți, în mod obișnuit, în timpul unei zile de expunere la soare.
Au fost analizate schimbările de pigment rezultate pe pielea fiecărui participant, cu ajutorul unui microscop, precum au fost prelevate biopsii ale zonei expuse, pentru a analiza schimbările ce au avut loc la nivel celular.
La participanții cu pielea mai închisă la culoare, cercetătorii au descoperit că hiperpigmentarea declanșată de lumina vizibilă a fost vizibil diferită de cea provocată de lumina UVA. Pigmentarea legată de UVA a început să fie mai cenușie și a devenit brună după aproximativ 24 de ore, apoi s-a decolorat pe parcursul studiului.
Însă, pigmentarea indusă de lumina vizibilă a fost de culoare maro închis de la bun început și a rămas vizibilă pe piele pentru toată perioada de studiu de două săptămâni. Cu toate acestea, cei cu o piele mai deschisă nu au prezentat nici un fel de pete hiperpigmentate după expunerea vizibilă la lumină.
Un studiu de proporții mai mari și efectuat mai recent, publicat în 2013, a relevat existența unor rezultate similare. În acest caz, cercetătorii au oferit unui număr de 68 de femei cu melasmă – majoritatea dintre care aveau pielea non-albă (tipuri de piele Fitzpatrick IV și V) – o protecție solară, pe care să o folosească timp de opt săptămâni.
Jumătate dintre participante au primit o protecție solară care proteja doar împotriva luminii UV, în timp ce cealaltă jumătate a primit o protecție solară care proteja atât împotriva luminii UV, cât și a lumii vizibile. Toți participanții au primit, de asemenea, un tratament topic cu hidrochinonă pe care să-l folosească pentru melasmă.
Rezultatele au arătat că participanții din ambele grupuri au observat o îmbunătățire a simptomelor melasmei pe parcursul studiului. Dar cei din grupul care au primit protecția solară pentru lumină vizibilă, au înregistrat îmbunătățiri semnificative, mai mult decât persoanele care au primit protecție solară doar împotriva radiațiilor de tip UV.
Împreună, aceste studii sugerează faptul că lumina vizibilă poate crește riscul de hiperpigmentare, în special la persoanele cu pielea mai închisă, care sunt deja mai susceptibile să dezvolte probleme de pigmentare.
La nivel celular, alte cercetări arată că lumina albastră activează în mod specific un receptor asupra melanocitelor, celulele pielii care creează melanina pigmentului și activează mecanismele care formează pigmenții în celulă. Acest receptor, opsin-3, este similar cu receptorii sensibili la lumină localizați în ochi.
Interesant este că lumina UV pare să crească pigmentarea pielii prin intermediul receptorilor melanocitelor, precum și a diferitelor tipuri de celule ale pielii.
Dar toate aceste studii anterioare au implicat doze ridicate de intensitate UV și lumină vizibilă. Asta înseamnă că expunerea relativ scăzută pe care o obținem prin utilizarea noastră zilnică de dispozitive, precum laptopuri și telefoane reprezintă, de fapt, un risc?
Pentru a răspunde la această întrebare, vă vom mai povesti puțin despre un mic studiu, în cadrul căruia cercetătorii au măsurat intensitatea luminii emise de câteva dispozitive comune, inclusiv un laptop, un televizor și un smartphone.
Apoi, timp de 30 de minute pe zi, timp de cinci zile, au expus 12 pacienți cu melasmă, la un dispozitiv care emitea o lumină, a cărui intensitate ar fi echivalat cu expunerea la aceste dispozitive, timp de opt ore.
Dar doar o jumătate din fețele lor au fost expuse. După perioada de studiu, cercetătorii au evaluat fiecare jumătate din fața fiecărui participant și au descoperit că nu există diferențe statistice majore între cele două jumătăți ale feței, cu privire la severitatea melasmei pacienților.
Aceste rezultate sugerează că la o distanță de 20 cm, utilizarea maximă a unui ecran de computer de înaltă intensitate, timp de opt ore pe zi, pe o perioadă de cinci zile nu agravează leziunile de melasmă, după cum au concluzionat cercetătorii.
Dar, bineînțeles, sunt doar câteva zile și nu putem exclude posibilitatea ca o viață înconjurată de ecrane (sau chiar și câteva luni) să aibă efecte mai nocive asupra pielii.
Cine ar trebui să se îngrijoreze de expunerea la lumina albastră?
În primul rând, este foarte important să aveți în vedere faptul că acesta este, cu siguranță, un domeniu în care cercetările sunt încă emergente. Nu există un consens științific în acest moment și, în funcție de persoanele întrebate, puteți obține câteva răspunsuri contradictorii.
Luând în considerare ceea ce știm și ceea ce nu știm despre efectele luminii vizibile asupra pielii, experții în îngrijirea de piele afirmă faptul că, atâta timp cât purtăm protecție solară zilnic, majoritatea dintre noi nu ar trebui să se preocupe de efectul folosirii telefoanelor sau a laptopurilor, asupra pielii.
Însă, oamenii care sunt predispuși la hiperpigmentare, ar trebui să ia mai multe măsuri de precauție?
Melasma este o afecțiune dificil de tratat, deoarece este reactivă la atâția factori declanșatori, care pot fi greu de controlat în totalitate, aici fiind inclusă și lumina. Prin urmare, expunerea la lumină vizibilă, în special lumina albastră, ar putea reprezenta o provocare în procesul de gestionare și controlare a unei afecțiuni precum melasma.
Deci, dacă suferiți de melasmă sau aveți un risc mai mare de a dezvolta alte tipuri de hiperpigmentare, este recomandată luarea de măsuri adecvate pentru a vă proteja de lumina albastră, inclusiv limitarea timpului în jurul dispozitivelor, atunci când este posibil, și optarea pentru produse de protecție solară, care au incorporată și o protecție pentru lumina albastră.
Nu uitați faptul că cea mai semnificativă sursă de lumină vizibilă în viața noastră este soarele – și nu dispozitivele noastre.
Cu toate acestea, știința nu este suficient de concludentă pentru a putea să recomande în mod specific, pentru pacienți să poarte o protecție solară care să blocheze lumina albastră. Purtarea regulată a oricărei protecții solare cu spectru larg este deja cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru a vă proteja pielea de daunele solare.
În cazul pacienților care suferă de mai multe afecțiuni, decât melasma, și care, deci, doresc să fie mai precauți, este recomandată evitarea și limitarea pe cât posibil a expunerii la lumina albastră și la lumina vizibilă în general.
De asemenea, este important să ne amintim că unele tipuri de terapie care implică lumină vizibilă – albastru și roșu, în special – s-au dovedit, de asemenea, utile pentru unele afecțiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul. Prin urmare, este întotdeauna important să echilibrăm avantajele și dezavantajele pentru orice tratament posibil.
Dacă doriți, acesta este cel mai bun mod de a vă proteja de lumina albastră
Dacă doriți să faceți un pas suplimentar, pentru a vă proteja, sau dermatologul dumneavoastră v-a recomandat asta, este important să căutați produse cu factor de protecție solară, care conțin ingrediente ce pot proteja de lumina albastră, în special oxidul de fier, care este eficient în absorbția luminii.
În ciuda lipsei unei cercetări concludente, dermatologii recomandă ca unii dintre pacienții să folosească produse cu SPF care conțin oxizi de fier, în speranța că aceste produse pot proteja împotriva luminii albastre.
Din fericire, multe protecții solare care conțin ingrediente ce blochează razele UVB și UVA tradiționale (în special, protecții solare minerale), vin deja cu acest ingredient în formulă. Dar aceste produse specifice nu au fost testate clinic, pentru a demonstra că protejează efectiv împotriva luminii albastre sau că pot contribui la prevenirea agravării melasmei.
De asemenea, puteți lua un supliment alimentar numit leucotomos polipodic, un extract din ferigi. Acesta nu este un înlocuitor pentru protecția solară, însă un studiu efectuat în anul 2018, sugerează faptul că acest compus poate fi un plus eficient, cu privire la eficacitatea protecției solare și a hidrochinonei în tratarea melasmei.
Dacă aveți un risc mai ridicat pentru anumite tipuri de leziuni ale pielii cauzate de soare, este posibil să fie ceva despre care merită să vorbiți cu medicul dumneavoastră.
În cele din urmă, dacă aveți de-a face cu hiperpigmentare sau vă faceți griji cu privire la gestionarea semnelor de îmbătrânire, merită să consultați întotdeauna un dermatolog certificat, despre opțiunile care pot include sau nu oxizi de fier, potrivite pentru situația dumneavoastr specifică.
Așadar, acum știți cum vă poate afecta lumina albastră, ce categorii de persoane sunt mai vulnerabile la efectele produse de acest tip de lumină și cum puteți reduce impactul acestor efecte.
Dacă sunteți deja predispuși la hiperpigmentare, trebuie să aveți ceva mai multă grijă. Și nu uitați, protecția solară este foarte importantă, indiferent dacă sunteți predispuși la anumite afecțiuni ale pielii sau nu.
Citește și:
- Utilizarea terapiei cu lumină în tratarea durerii
- Cum albește lumina UV dinții și care sunt riscurile?
