V-ați întrebat vreodată de ce doctorii stomatologi recomandă utilizarea zilnică a aței dentare? Răspunsul este reprezentat de placa bacteriană. Placa este o peliculă albă, uneori lipicioasă, care se depune pe suprafața dinților și în spațiile interdentare dintre aceștia.
Ca și compoziție, placa este formată din milioanele de bacterii care trăiesc în cavitatea bucală și se hrănesc cu alimentele pe care le consumăm (în special zaharurile) pentru a se dezvolta.
Deși toată lumea dezvoltă la un moment dat placă bacteriană, persoanele cu o dietă bogată în alimente zaharoase sau amidonice, cum sunt pâinea, bomboanele și sucurile acidulate, sunt mai predispuse. Placa poate deveni o problemă serioasă de sănătate orală, dacă nu este tratată la timp, așadar, vă invităm să citiți în continuare care sunt cele mai eficiente metode de a o elimina, dar și de a o preveni.
Conținut:
Ce este placa bacteriană
Placa este un biofilm, format din milioane de bacterii care trăiesc împreună, atât pe suprafața dinților, cât și între aceștia.
Există mai mult de o mie de tipuri diferite de bacterii care trăiesc în cavitatea bucală, în mod normal, iar în timp ce unele dintre ele sunt bune și necesare pentru funcționarea normală a organismului și pentru descompunerea alimentelor, altele se pot depune sub linia gingiei și pot provoca probleme grave de sănătate orală.
Bacteriile care, în mod obișnuit, sunt inofensive, pot începe să se înmulțească, formând placa bacteriană și cauzând alte probleme, atunci când nu sunt eliminate prin periaj și utilizarea aței dentare.
Când consumați orice fel de aliment, dar mai ales în cazul alimentelor zaharoase și amidonice, bacteriile care formează placa bacteriană eliberează acizi care atacă smalțul dinților și provoacă dezvoltarea cariilor. Deoarece placa se formează în fiecare zi, trebuie îndepărtată zilnic, pentru a împiedica întărirea ei, devenind o problemă serioasă de sănătate orală.
Când placa se întărește, se transformă în tartru.
Tartrul este o substanță dură și poroasă, care se formează deasupra și sub linia gingiei, și poate duce în timp la boli gingivale.
Spre deosebire de placă, pe care o puteți îndepărta cu periuța de dinți și prin utilizarea aței dentare (irigatoarele bucale sunt deosebit de eficiente pentru a realiza acest lucru), tartrul poate fi îndepărtat doar la un cabinet stomatologic cu instrumente specializate pentru detartraj.
- Mai mult ca sigur ați mai văzut asemenea instrumente până acum, dacă nu la cabinetul stomatologic, atunci poate la supermarket, dat fiind faptul că există instrumente de detartraj destinate uzului casnic. Totuși, dentiștii recomandă să nu încercați să vă îndepărtați tartrul acasă, pe cont propriu, cu astfel de instrumente, deoarece puteți provoca daune ireversibile gingiilor.
În afară de o depunere vizibilă de culoare maronie sau gălbuie în apropierea liniei gingiilor, unele dintre manifestările clinice care sunt asociate cu tartrul includ: gingii inflamate, care tind să sângereze în timpul periajului sau a utilizării aței dentare, respirație urât mirositoare și chiar infecții locale.
Când tartrul duce la inflamarea cronică a gingiilor, diagnosticul este cel al gingivitei. Această afecțiune este o formă reversibilă și ușoară a bolii gingivale, care este marcată de gingii umflate, adesea roșii sau purpurii la culoare, care pot fi foarte sensibile și dureroase (în special atunci când vă periați sau utilizați ața dentară), din cauza plăcii bacteriene calcifiate.
Chiar dacă gingivita este o afecțiune ale cărei efecte sunt reversibile, dacă nu este tratată corespunzător la timp, aceasta poate avansa spre o boală mult mai severă a gingiilor, care poate provoca pierderea dinților, și anume paradontoza.
Deși igiena orală deficitară este cauza cea mai frecventă pentru gingivită, alți factori de risc includ fumatul, mestecarea tutunului, anumite afecțiuni medicale, cum sunt infecțiile fungice, pastilele anticoncepționale sau alte modificări hormonale, precum și o dietă precară.
Poate placa bacteriană să afecteze dinții?
Când medicii stomatologi vorbesc despre placa bacteriană, ei se referă la pelicula subțire și lipicioasă, care se depune pe suprafața dinților și este formată din milioane de bacterii. Atunci când consumăm alimente, aceste bacterii preiau și fermentează zaharurile și amidonul în timpul ingerării, eliberând niște acizi care afectează smalțul dinților.
Deoarece aceast biofilm subțire este în contact direct cu dinții tot timpul, este mult mai ușor pentru compușii de acid lactic, eliberați de bacterii, să deterioreze smalțul. Aceasta este o veste foarte proastă, dat fiind faptul că smalțul este stratul exterior al dinților, care reprezintă prima linie de apărare împotriva cariilor dentare.
Vă vine să credeți sau nu, smalțul este cea mai grea substanță din corpul uman și unul dintre cele mai importante țesuturi din organism. Este o substanță minerală foarte subțire, dar foarte puternică, formată cu precădere din fosfat de calciu, care acoperă stratul exterior al fiecărui dinte.
Sub smalț se află dentina, care este un strat mai moale decât smalțul și ajută la protejarea pulpei dintelui, care conține toți nervii și vasele de sânge, și menține dintele sănătos.
Atunci când smalțul este deteriorat, crăpat sau ciobit, orice lichid cald sau rece poate ajunge prin aceste fisuri până la dentină, ceea ce va stimula nervii dinților, provocând o durere ascuțită, pe care cei mai mulți dintre noi o cunoaștem ca sensibilitate dentară.
Deci, atunci când placa bacteriană se acumulează pe suprafața dinților și fermentează zaharurile și amidele, din alimentele pe care le ingerăm, pentru a elibera acidul lactic, acesta atacă smalțul care protejează dentina și restul dintelui de deteriorare.
Este adevărat că organismul uman deține capacități uimitoare de a se vindeca și de a se repara în anumite cazuri, însă acest lucru nu este valabil și pentru smalțul dinților, care odată pierdut, nu mai poate fi recuperat. În prezent, nu există produse sau proceduri stomatologice care să ajute la recuperarea smalțului.
Cu toate acestea, există anumite produse destinate remineralizării acestuia.
De exemplu, pasta de dinți, mai ales cea special formulată pentru protejarea smalțului, conține fluor, care este un agent de remineralizare.
Acest tip de pastă de dinți acționează prin permiterea smalțului dinților (doar în cazul în care mai este suficient smalț rămas), să absoarbă cantități mici de fluor care să-l ajute să se consolideze, fiind astfel mai rezistent la formarea plăcii bacteriene și a cariilor dentare.
Dat fiind faptul că smalțul nu mai poate fi recuperat după ce a fost pierdut, cel mai bine este să aveți grijă de el și să țineți placa bacteriană la distanță, prin periajul dinților de cel puțin două ori pe zi și utilizarea aței dentare cel puțin o dată pe zi.
Cum afectează placa bacteriană gingiile?
Gingiile sunt reprezentate de țesuturile moi, de culoare roz deschis, care îmbracă partea superioară a dinților de sus și partea inferioară a dinților de jos. Printre scopurile principale ale gingiilor se numără menținerea dinților la locul lor, oaselor subiacente și protejarea împotriva infecțiilor.
Când bacteriile se acumulează pe suprafața dinților și în spațiile interdentare dintre aceștia, atât sub formă de placă, cât și sub formă de tartru, gingiile încep să fie iritate și să se umfle, acestea fiind etapele incipiente ale gingivitei.
Gingivita, după cum o sugerează și numele, este o inflamație a gingiilor cauzată adesea de substanțele dăunătoare și de toxinele eliberate de placa bacteriană și tartru. Alte cauze ale gingivitei includ fumatul, anumite tratamente medicamentoase, inclusiv chimioterapia și implanturile dentare necorespunzătoare.
Când suferiți de gingivită, puteți observa că gingiile sângerează și se simt mult mai sensibile la atingere, atunci când vă periați dinții; deoarece gingiile nu ar trebui să sângereze în mod normal, ar trebui să acordați atenție acestui simptom, pentru a nu deveni o problemă mai serioasă.
Efectele gingivitei sunt reversibile fără prea multe consecințe, atunci când este depistată și tratată în stadiile incipiente de dezvoltate și înainte de a se transforma în paradontoză, deoarece oasele subiacente și țesuturile conjunctive nu au fost încă compromise.
Dacă abia ați început să observați că gingiile dumneavoastră sunt ușor inflamate sau sângerează în timpul periajului dentar, este posibil să vă încadrați într-unul din stadiile incipiente ale gingivitei, acesta fiind un moment crucial pentru tratarea și inversarea efectelor, înainte de a fi prea târziu.
O rutină corespunzătoare în ceea ce privește igiena orală este esențială pentru tratarea gingivitei; medicii stomatologi vă recomandă să vă spălați dinții timp de cel puțin două minute cu o periuță de dinți electrică sau cu una cu peri moi de două ori pe zi, folosind mișcări scurte și delicate, acordând o atenție deosebită liniei gingiilor.
De asemenea, este recomandat să utilizați ață dentară în fiecare zi, pentru a curăța zonele interdentare, la care periuța de dinți nu poate să ajungă.
Dacă gingivita nu este tratată la timp, poate progresa către boala parodontală, numită și parodontoză. Parodontoza este o inflamație și infecție cronică a gingiilor, care poate distruge oasele și țesuturile moi care sunt acolo pentru a sprijini dinții și a îi ține fixați în loc.
Spre deosebire de gingivită, în care osul de bază și țesuturile conjunctive nu suferă nici un fel de daune, parodontoza presupune deterioarea structurilor dintelui, cum ar fi cementul (care solidifică și conectează fibrele dinților), ligamentele periodontale și osul alveolar.
Parodontoza poate determina dinții să se desprindă de gingii, făcând posibilă pătrunderea resturilor alimentare în buzunarele nou create între linia gingiei și dinți, ceea ce va duce la infecții. Prin urmare, în timp, această afecțiune poate slăbi dinții până când se vor desprinde complet din gingie și vor cădea.
În timp ce gingivita precede întotdeauna boala parodontală (ceea ce înseamnă că pentru a dezvolta parodontoză trebuie să fi avut gingivită înainte), gingivita nu este obligatoriu să avanseze spre parodontoză, atunci când este tratată la timp, prin eliminarea plăcii bacteriene și a altor factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul în exces de alimente zaharoase.
Mulți factori pot juca un rol activ în dezvoltarea parodontozei, precum: modificările hormonale, anumite predispoziții genetice, unele boli care vă pot afecta gingiile și, cel mai important, o igienă orală deficitară.
Medicul dumneavoastră stomatolog vă poate diagnostica cu boala parodontală, ori prin verificarea nivelului de inflamație de la nivelul gingiilor și dacă dinții se mișcă sau nu mai sunt aliniați corect, ori prin analizarea radiografiilor dentare, pentru a vedea dacă oasele din jurul dinților sunt deteriorate.
Parodontoza nu este ușor de tratat, spre deosebire de gingivită, așadar, dentistul dumneavoastră va încerca mai întâi să stabilească cât de avansată este boala, cât de afectate și deteriorate sunt oasele, țesuturile conjunctive și dinții, pentru ca mai apoi, pe baza tuturor acestor variabile, să poată determina tratamentul necesar.
În multe cazuri, daunele sunt extinse, singura opțiune fiind reprezentată de menținerea infecțiilor sub control cu antibotice, pentru a opri boala să producă daune suplimentare. De fapt, în stadiile foarte avansate, medicul stomatolog vă poate recomanda îndepărtarea dinților care sunt deja prea deteriorați ca să mai poată fi salvați.
Cum vă afectează placa bacteriană sănătatea
Placa bacteriană și bolile gingivale vă pot afecta, cu siguranță, mai mult decât dinții și gingiile. Cercetările din domeniu în acest sens, au descoperit că există o asociere între bolile parodontale și alte afecțiuni care îmbolnăvesc gingiile, cu accidentele vasculare cerebrale, bolile de inimă, diabetul și chiar cu greutatea scăzută la naștere a nou născuților.
Într-un studiu longitudinal, publicat în anul 2012, o echipă de cercetători a urmat îndeaproape 1390 de participanți suedezi, efectuând controale de rutină cu privire la sănătatea orală și constatând că prezența depunerilor de placă bacteriană este asociată cu o mortalitate crescută în rândul pacienților cu cancer și un risc crescut de moarte prematură.
Dat fiind faptul că boala parodontală este marcată de o umflare substanțială a gingiilor și, prin urmare, o susceptibilitate crescută la sângerare, gingiile pot servi drept mediul propice pentru ca bacteriile să ajungă în fluxul sanguin.
Se estimează că persoanele care suferă de boală parodontală sunt de două până la trei ori mai predispuși să sufere un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Cercetătorii încă încearcă să descopere modul în care sănătatea gingiilor este conectată cu sănătatea cardiovasculară.
Unele studii sugerează faptul că atunci când bacteriile din cavitatea bucală intră în fluxul sanguin, folosesc o proteină numită PadA, sau mai simplu proteina A, pentru a îngroșa sângele, ceea ce duce la formarea de cheaguri și, implicit, la un risc mult mai ridicat de atac de cord.
Noi cercetări s-au adăugat, de asemenea, la corpul de dovezi care sugerează că există o legătură între boala parodontală și accidentul vascular cerebral.
Se crede că severitatea inflamației care apare în timpul parodontozei, este un indicator gradual al riscului de accident vascular cerebral, în sensul că cu cât inflamația este mai severă, cu atât este mai mare riscul de a suferi un accident vascular cerebral.
În cazul femeilor însărcinate, boala parodontală a fost asociată cu greutatea scăzută la naștere la bebeluși, cauzată de markerii inflamatori prezenți în inflamațiile cronice și de proliferarea bacteriilor la nivelul gingiilor. Alte studii clinice încep să releve legăturile dintre parodontoză și problemele respiratorii și osteoporoză.
Deoarece parodontoza nu este o afecțiune curabilă, iar tratamentul poate fi foarte complicat în funcție de amploarea daunelor, este esențială prevenirea prin menținerea unor obiceiuri bune de igienă orală.
Cum să preveniți formarea plăcii bacteriene
Din păcate, toți indivizii dezvoltă la un moment dat placă bacteriană. În fiecare moment, avem în cavitatea bucală milioane de bacterii care trăiesc și dezvoltă colonii. Multe dintre ele sunt complet inofensive; diferite tulpini sunt de fapt necesare pentru a ajuta la descompunerea alimentelor și la digestie.
Însă, există și unele bacterii care nu sunt atât de benefice, cum ar fi Streptococcus mutans, acesta fiind unul dintre principalii vinovați pentru formărea plăcii bac
Deoarece placa se formează în mod constant, nu este posibil să o preveniți în totalitate. Totuși, anumiți factori de risc pot determina o acumulare mai rapidă a plăcii, ceea ce poate fi mai dăunător pentru dinți.
Prin prevenirea acestor factori de risc, puteți reduce cantitatea de placă acumulată și puteți împiedica transformarea acesteia în tartru, precum și distrugerea
Cei doi factori de risc principali care influențează acumularea plăcii bacteriene sunt reprezentați de alimentele pe care le consumați și de obiceiurile dumneavoastră de igienă orală. Placa are nevoie de zahăr pentru a prolifera și pentru a elibera acizii care deteriorează smalțul dinților.
Așadar, este o strategie bună de prevenție și de control a plăcii bacteriene, să fiți mai atenți cu alimentele pe care le consumați.
Anumite alimente sunt deosebit de dure pentru dinții dumneavoastră (și starea generală de sănătate), motiv pentru care ar trebui să încercați să le evitați de dragul sănătății orale.
Sucurile acidulate sunt extrem de nocive pentru dinți din mai multe motive, pe lângă conținutul lor ridicat de zahăr; cercetările sugerează faptul că băuturile carbogazoase stimulează producția de acid a plăcii bacteriene, erodând dinții și distrugând mai rapid smalțul.
Jeleurile acre sunt, de asemenea, un dușman de temut pentru smalțul dinților; nu numai că zahărul hrănește bacteriile care formează placa, dar aciditatea bomboanelor este foarte iritantă pentru dinți.
Pe de altă parte, legumele cu frunze verzi, cum ar fi broccoli și kale, sunt aliați excelenți în menținerea dinților sănătoși și puternici. Legumele verzi sunt foarte bogate în calciu și acid folic (printre multe alte vitamine și minerale benefice), despre care se crede că ajută la întărirea smalțului și la menținerea unor gingii sănătoase.
Legumele și fructele mai tari, cum sunt morcovii, merele și țelina sunt bogate în fibre și cresc producția de salivă în cavitatea bucală, ceea ce reduce riscul de a dezvolta placă bacteriană și carii dentare prin răzuirea bacteriilor de pe suprafața dinților.
De asemenea, puteți mesteca gumă fără zahăr pentru a vă reîmprospăta respirația, precum și pentru a vă consolida smalțul dinților, pentru a preveni apariția cariilor și pentru a elimina toxinele din cavitatea bucală.
Având în vedere faptul că eliminarea tuturor zaharurilor și a carbohidraților din dietă nu este complet posibilă, asigurarea faptului că eliminați toată placa bacteriană după ce mâncați este cea mai bună strategie pentru a preveni deterioarea dinților.
Știm cu toții că ar trebui să ne spălăm pe dinți cel puțin de două ori pe zi, de preferință cu o periuță de dinți electrică.
Periuțele de dinți electrice este demonstrat că pot elimina mai multă placă bacteriană, în comparație cu periuțele de dinți obișnuite; acest lucru se datorează faptului că oferă aceeași mișcare, sub formă de pulsații și vibrații, într-o manieră consecventă pentru fiecare dinte.
În timp ce importanța periajului este ceva mai cunoscută, utilizarea aței dentare este adesea omisă de cei mai mulți dintre noi, deși este la fel de importantă în îngrijirea orală.
Cel mai probabil, utilizarea aței dentare pare o corvoadă pe care nimeni nu vrea să o facă; poate are legătură cu ideea de a înfășura o bucată de bandă elastică subțire în jurul degetelor, pentru a o trage și răsuci în spațiile interdentare, cu scopul de a îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană, proces care uneori poate fi inconfortabil sau dureros, atunci când ața dentară este manevrată necorespunzător.
Cu toate acestea, curățarea interdentară este absolut esențială pentru îndepărtarea plăcii bacteriene, pe care periuța de dinți nu o poate elimina, deoarece nu ajunge efectiv în toate spațiile dintre dinți. Vestea bună este că există alternative pentru curățarea interdentară, care nu presupun ață dentară și nici prea mult timp petrecut în fața oglinzii.
Irigatoarele bucale devin opțiunea preferată când vine vorba de igiena dentară, deoarece sunt mult mai ușor de utilizat, necesită mai puțin timp și energie, și reduc riscul de inflamare și rănire accidentală a gingiilor, cum se întâmplă uneori în cazul utilizării aței dentare.
Metode pentru periajul dinților
Periajul dinților pare destul de simplu, însă cifrele estimează faptul că aproape două treimi din oameni nu se spală corect pe dinți.
Doctorii stomatologi recomandă persoanelor de toate vârstele să efectueze de două ori pe zi periajul dinților, timp de cel puțin două minute, cu mențiunea ca periuțele de dinți să fie înlocuite la fiecare trei-patru luni sau imediat ce începeți să vedeți că perii dau semne de uzură.
Periuța de dinți manuală
Periuțele de dinți manuale sunt ușor de utilizat și sunt foarte ieftine în comparație cu periuțele de dinți electrice. Folosind tehnica adecvată, periuțele manuale sunt foarte eficiente pentru a îndepărta placa bacteriană și pentru curățarea suprafeței dinților.
Optați pentru o periuță de dinți care are perii de duritate mică sau medie; aceștia trebuie să se poată îndoi, însă să fie suficient de rezistenți, astfel încât să nu cadă după câteva utilizări. Căutați să achiziționați periuțe de dinți de calitate, care să fie dezvoltate în colaborare cu medici stomatologi și care să fie testate și aprobate de autoritățile competente în acest sens.
Conform indicațiilor oferite de medicii stomatologi, un periaj corect ar trebui să fie efectuat cu periuța de dinți poziționată într-un unghi de 45 de grade, urmând linia gingiilor, cu mișcări înainte și înapoi, acordând o atenție deosebită fiecărui dinte.
Curățați atât partea exterioară cât și cea interioară a fiecărui dinte, utilizând aceeași mișcare, asigurându-vă că acoperiți întreaga suprafață a dinților. La final, asigurați-vă că vă periați și limba, pentru a elimina bacteriile și mirosurile neplăcute. Repetați această procedură de două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, după mese.
Periuța de dinți electrică
Există două tipuri de tehnologii de mișcare pe care le puteți găsi în periuțele de dinți electrice: sonică și rotativ-oscilantă. Periuțele de dinți cu vibrații sonice vibrează foarte repede, cu până la 40.000 de mișcări pe minut, în timp ce periuțele de dinți cu rotire oscilantă pulsează doar până la 8.000 de mișcări pe minut.
Poate părea că diferența semnificativă între mișcările pe minut pe care le oferă cele două periuțe, transformă periuța cu vibrații sonice în cea mai potrivită periuță pentru îndepărtarea plăcii. Cu toate acestea, cercetările au relevat faptul că tehnologia rotativă a periuțelor rotativ-oscilante este ceva mai eficientă în îndepărtarea plăcii bacteriene.
Deși tipul de periuță folosită și tehnologia cu care aceasta vine la pachet, acolo unde este cazul, sunt un plus în îngrijirea orală, mult mai important este timpul pe care îl dedicați periajului dinților.
Așadar, optați pentru o periuță de dinți de calitate, pe care să o puteți ține confortabil în mână și care să fie aderentă, pentru a vă permite să ajungeți cu ușurință în locurile greu accesibile.
Multe periuțe de dinți electrice sunt dotate cu caracteristici suplimentare, cum este timer-ul, care vă ajută în atingerea timpului de periaj recomandat; senzorii de presiune, care vă atenționează atunci când aplicați prea multă sau prea puțină presiune asupra gingiilor; iar anumite modele beneficiază chiar de tehnologii și mai inteligente, care vă urmăresc periajul dinților în timp real și vă anunță dacă ați ratat un loc.
Indiferent de tipul de periuță pe care o folosiți, încercați să evitați aceste greșeli comune pe care indivizii obișnuiesc să le facă în timpul periajului dentar:
Presiune prea mare în timpul periajului
Când vine vorba de periajul dinților, prea mult sau prea apăsat nu înseamnă și rezultate mai bune. Aplicarea unei presiuni prea mari sau spălarea prea viguroasă în timpul periajului dentar pot fi destul de dăunătoare nu doar pentru smalțul dinților, ci și pentru linia gingiilor.
Gingiile se pot retrage, ceea ce înseamnă că rădăcina poate ajunge să fie expusă. Retragerea gingivală nu este reversibilă, anumiți indivizi fiind nevoiți să opteze pentru opțiuni chirurgicale, cum ar fi grefele de gingie, pentru a repara daunele.
Nu vă înlocuiți periuța de dinți la un interval corespunzător
Periuțele de dinți nu sunt menite să dureze pentru totdeauna. Atât periuțele de dinți electrice, cât și cele manuale sunt realizate cu peri de nailon, care sunt făcuți să fie durabili și rezistenți, însă care cu timpul încep să se deterioreze, să se îndoaie în direcții diferite și chiar să cadă.
O periuță de dinți veche nu va îndepărta placa bacteriană la fel de eficient ca la început, astfel încât este recomandat să schimbați periuța de dinți la fiecare trei sau patru luni.
Periajul are loc imediat după o masă
Carbohidrații și alimentele zaharoase activează formarea plăcii și a altor bacterii în gură, de aceea poate fi o idee bună să periați dinții după ce mâncați. Cu toate acestea, medicii stomatologi vă recomandă să așteptați cel puțin 60 de minute înainte de a vă spăla pe dinți, după ce ați mâncat alimente acide și ați consumat băuturi acidulate, lămâi sau lime.
Alimentele acide slăbesc smalțul dinților; deci periajul în acest stadiu ar putea face mai mult rău decât bine.
Metode de curățare interdentară
În timp ce majoritatea oamenilor efectuază periajul dinților de cel puțin două ori pe zi, doar patru din zece oameni utilizează o metodă de curățare interdentară în fiecare zi, iar aproximativ douăzeci la sută nu folosesc metode de curățare interdentară deloc. Aceasta este o statistică alarmantă, având în vedere că este extrem de importantă curățarea interdentară pentru prevenirea acumulării plăcii și a tartrului (poate fi eliminată până la 80% din placă), precum și pentru evitarea afecțiunilor grave, cum sunt bolile parodontale.
La fel ca și în cazul periuțelor de dinți, în prezent, sunt disponibile mai multe opțiuni de curățare interdentară. Metoda tradițională, am putea spune, este reprezentată de ața dentară, care este special concepută pentru a ajunge în spațiile strânse dintre dinți și linia gingiilor, cu scopul de a ajuta la eliminarea plăcii și a resturilor alimentare.
O alternativă ceva mai nouă este irigatorul bucal, care este un dispozitiv electronic ce folosește un jet subțire de apă, cu viteză mare pentru a elimina placa bacteriană și alimentele blocate între dinți.
Ața dentară
Utilizarea aței dentare poate presupune un ușor grad de confuzie; anumiți oameni nu sunt siguri dacă ar trebui să aștepte înainte sau după masă, în timp ce alții nu reușesc să manevreze corect ața dentară, iar uneori este pur și simplu greu de ajuns în toate locurile greu accesibile fără ca gingiile să nu fie rănite în proces.
Cu toate acestea, odată ce deprindeți tehnica corectă de utilizare a aței dentare, nu vi se va mai părea deloc greu sau peste mână și nici nu vă va lua prea mult timp. Așadar, vă prezentăm, în continuare, cum ar trebui să utilizați ața dentară în fiecare zi, conform medicilor stomatologi:
- Tăiați în jur de 45 de centimetri de ață dentară (ceruită sau neceruită) și înfășurați cea mai mare parte a lungimii sale în jurul ambelor degete mijlocii, lăsând aproximativ câțiva centimetri liberi la mijloc.
- Țineți bine ața rămasă între degetul mare și cel arătător, asigurându-vă că ața este întinsă bine.
- Glisați ața dentară în sus și în jos în spațiile dintre dinți, asigurându-vă că, atunci când ajungeți în dreptul gingiilor, treceți ața la 1-2 milimetri în interiorul liniei gingiilor curbând-o puțin.
- Nu aplicați presiune asupra gingiilor și nu manevrați cu mișcări prea bruște ața dentară, pentru a evita să vă răniți sau să împingeți placa bacteriană sub linia gingiilor.
Irigatorul bucal
Irigatoarele bucale sunt mai ușor de utilizat decât ața dentară, în special pentru persoanele cu aparat dentar sau alte implanturi dentare, care fac imposibilă folosirea corespunzătoare a aței.
Anumite irigatoare bucale sunt dezvoltate în colaborare cu medici stomatologi și susținute de aceștia, deoarece s-au dovedit a fi sigure și eficiente în îndepărtarea plăcii bacteriene și prevenirea și reducerea gingivitei. Urmați acești pași pentru a profita cât mai mult de irigatorul dumneavoastră bucal, asigurându-vă că eliminați corect placa și reziduurile alimentare:
- Umpleți rezervorul de apă cu apă călduță; utilizați o temperatură a apei care se simte confortabilă și care nu va declanșa nici o sensibilitate prin faptul că este prea caldă sau prea rece.
- Dacă dispozitivul dumneavoastră are mai multe capete de schimb, alegeți-l pe cel care funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră și atașați-l. Urmați instrucțiunile producătorului pentru a fixa capătul în loc, astfel încât să nu cadă în timpul utilizării.
- Aplecați-vă în față, deasupra chiuvetei și așezați vârful irigatorului în interiorul gurii. Deoarece gingiile pot fi puțin mai sensibile de la o zi la alta, începeți întotdeauna cu cea mai scăzută setare a presiunii, pe care o puteți crește ulterior în funcție de toleranță.
- Poziționați vârful spre linia gingiilor și începeți să irigați cu apă din spate și până în față, urmând linia gingiilor.
- Lucrați fiecare dinte separat pentru a vă asigura că eliminați toată placa, vizând spațiile interdentare și cele de sub linia gingiilor pentru o curățare optimă.
- După ce ați terminat, goliți rezervorul și spălați capătul pentru a evita dezvoltarea bacteriilor.
Păstrați-vă dinții și gingiile sănătoase, efectuând periajul dentar de două ori pe zi și curățând interdentar o dată pe zi, și nu uitați să consultați ghidul nostru despre irigatoare orale, pentru a afla care este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.
Ar trebui să apelați la periajul profesional?
Chiar dacă vă spălați dinții de două ori pe zi și folosiți ață dentară zilnic, trebuie să vizitați în continuare medicul stomatolog pentru efectuarea unei curățări profesionale la cel puțin fiecare 6 luni (sau la fiecare 3 luni dacă suferiți de boli ale gingiilor).
Mersul la stomatolog este una dintre acele activități care sunt temute în mod universal; poate că are de-a face cu sunetele neplăcute ale instrumentelor utilizate într-un cabinet stomatologic sau poate aversiunea față de dentiști se datorează faptului că aproape orice vizită ajunge invariabil să fie inconfortabilă sau dureroasă.
Totuși, în ceea ce privește curățarea profesională a dinților, nu trebuie să vă temeți că va fi o experiență traumatică, iar dacă obișnuiți să aveți grijă de sănătatea dumneavoastră orală în mod corespunzător, nu ar trebuie să presupună deloc durere.
Curățarea profesională a dinților presupune faptul că dentistul va elimina tartrul, pe care nu îl puteți elimina acasă, pe cont propriu, ceea ce înseamnă că, astfel, veți preveni dezvoltarea gingivitei și a altor boli gingivale.
De asemenea, în timpul curățării profesionale, va fi mai ușor pentru dentistul dumneavoastră să detecteze orice fel de problemă și să prindă eventualele afecțiuni înainte de a fi prea târziu.
Luați în calcul că, cu cât amânați mai mult curățarea profesională a dinților, cu atât cresc șansele ca următoarea ședință să fie mai dureroasă. Stabiliți-vă o dată în calendar pentru a vă programa o vizită la medicul stomatolog, la fiecare șase luni, pentru a vă menține dinții și gingiile cât mai sănătoase.
Concluzie
Sperăm că v-a plăcut ghidul nostru cu privire la formarea, eliminarea și prevenirea plăcii bacteriene. Dinții sunt foarte importanți, nu numai pentru ca zâmbetul este primul lucru pe care oamenii îl observă la noi, ci și pentru că o sănătate orală precară poate duce la probleme majore de sănătate, cum ar fi boli de inimă sau accident vascular cerebral.
